Prezidente Bankada Fretilin, Francisco Miranda Branco hateten, Timor-Leste gasta osan barak ona husi osan mina-rai maibé seidauk iha rezultadu. Nune'e, ba oin presiza ona deversifikasaun ekonomia liuhusi harii fundu rezerva hodi investe iha setor produtivu seluk hanesan agrikultura, turizmu, saúde no edukasaun.
Nia fó ezemplu, nasaun Kuwait ne'ebé dependente de'it ba setór mina-rai no iha rezerva ne'ebé boot liu Timor-Leste, maibé faktu hatudu daudaun nasaun ne'e iha amesa bankarrota.
"Ita labele gasta arbiru de'it, ita presiza deversifika ona ekonomia ne'e labele dependente de'it ba Petróleu nian," dehan Branco, ba www.tempotimor.com, iha Parlamentu Nasionál, Segunda (14/9).
Deputadu Fretilin akresenta, Timor-Leste nia orientasaun haree mos setór agrikultura tanba ho esperiénsia pandemia Covid-19 bainhira nasaun hotu inplementa lockdown, maibe Timor-Leste sei importa hahan husi rai-lii'ur, tanba ne'e seidauk iha soberania loloos tanba kabun de'it mós sei depende ba impotansaun husi nasaun li'ur.
"Tempo agora ita-nia polítika orienta mós ba agrikultura purke ne'e soberania nasaun nian, ita ko'alia soberania mas kabun rasik seidauk bele fó han, sei depende ba rai-li'ur," dehan Branco.
Nia salienta, Timor-Leste iha rikusoin potensiál iha tasi laran hanesan parte Ataúru nian ne'ebé durante ne'e seidauk tau atensaun, tanba parte tasi Ataúru iha ikan ho nia varidade espesies barak, nune'e setor turizmu mós presiza halo deversifikasaun.
"Rikeja tasi laos dependensia ba petróleu de'it, ikan iha tasi nia varidade espesies barak. Labele haluha katak Timor-Leste partense ba koral triangular ne'ebé di'ak liu iha mundu mak Ataúru, maibé ita seudauk investe no fó atensaun," dehan nia.
Tanba ne'e, Branco hateten, presiza pauza atu haree fali polítika ekonomia ne'ebé durante ne'e iha atu korrije hodi halo deversifikasaun ekonomia iha futuru.(*)