Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Governu Distribui ona Subsídiu Pakóte ba Agrikutór Sira iha Baukau

Karreta truk tula subsídiu pakóte agrikultura nian para hela iha edifisiu Servisu Agrikultura Baukau, Kinta (02/02). Karreta truk tula subsídiu pakóte agrikultura nian para hela iha edifisiu Servisu Agrikultura Baukau, Kinta (02/02). Foto Tomas Freitas

Tempotimor (Baukau)-Governu liuhusi Servisu Ministéru Agrikultura no Peskas Munisípal, distribui ona subsídiu pakóte agrikultura nian, ba agrikultór sira iha Munisípiu Baukau.

Enkuantu subsídiu pakóte agrikultura ne'ebé Governu liuhusi Ministru Agrukultura no Peskas (MAP) aloka ba Servisu Agrikultura Munisípiu Baukau, hodi distribui ba agrukultór sira, mak hanesan, fini hare nakroma hamutuk tonelada 22, inklui adubu organika, hanesan Pocnasa litru-9060, Ormonik litru-4800 Supernasa hamutuk kilograma-1400.

Diretór Servisu Agrikultura Munisípiu Baukau, Moises Lobato Pereira, esplika, iha tinan 2023, Governu apoiu politíka MAP fó subsídiu pokóte agrikultura nian ba agrikultór sira, tanba bazeia metas husi MAP katak, atu hasa'e númeru produsaun rai laran no asegúra segúransa alimentar.

"Tanba ne'e ita tenke fó apoiu pakóte agrikultura, ida mak implementasaun tenke metodu pratika agrikultura di'ak, ita tenke integra ho subsídiu balun hanesan apoiu fini, apoiu fila rai no adubu organiku," dehan nia iha kna'ar fatin vila nova Baukau, Kinta (02/02).

Husi subsídiu pakóte agrikultura, hanesan adubu organiku ne'ebé kompostu husi Supernasa, Ormonik no Pocnasa prioridade de'it ba area demostrasaun natar hektar hamutuk 480 ne'ebé sei implementa iha area irigasaun-3, mak hanesan, irigasaun Butulu-Vemasse implementasaun ba natar hektar-160, Larisula-Baguia hektar-160 inklui Sobabere-Seiçal hektar-160, tanba atu kompara ho natar hirak ne'ebé la uza adubu organiku, maibé fini hare, parte Servisu Agrikultura Munisípal sei distruibui mós ba agrikultór sira seluk ne'ebé prezisa.

"Nune'e ita bele haree benefisiu husi adubu ne'e oinsa, maibé nesesidade fini ne'e la'os de'it ba area demostrasaun, maibé ita mós fahe ba maluk sira seluk," nia afirma

Area demostrasaun ne'ebé implementa iha Baukau ba irigasaun Bulutu-Vemasse Larisula-Baguia no Sobabere-Seiçal, apoiu fini ba kada area demostrasaun ida, pur-volta tonelada 3.5.

Adubu organik ba area demostrasaun ida, Pocnasa litru-320, Ormonik litru-160 no Supernasa kilograma-480, mak responsavel servisu agrikultura maneza hikas hodi fahe ba agrikultór sira ne'ebé sai tarjetu ba area demostrasaun sira, no sei implementa padraun tekníku agrukultura husi MAP.

"Sira ida iha implementa area demostrasaun, tenke prátika metodu agrikultura di'ak, tenke hamoos rai, hoban fini, prepara kantareiru ba bibeirus nian, halo manutensaun ba bibeirus, prepara rai ba kultivasaun no kuda tuir liña," nia esplika

Husu agrikultór ne'ebé sai benefisiariu ba subsídiu pakóte agrikultura husi Governu, atu mantein ho regras ka padraun husi MAP, nune'e bele hasa'e numeru produsaun hodi fó benefisiu, tanba Governu kria ona programa Sesta Bázika, prioridade mós ba produtu lokál hanesan fós rai.

Fini hare tonelada 22 ne'ebé Servisu Agrikultura Baukau simu husi MAP,  distribui ona ba agrikultór sira iha Bauaku, ne'ebé kompostu husi tarjetu area demostrasaun no la'os area demostrasaun, mak hanesan, ba  Postu Administrativu Baguia simu tonelada 3.5, Vemasse tonelada 4.5, Venilale tonelada 3, Laga tonelada 4, Kelikai tonelada 2 inklui Baukau Vila tonelada 4.5.

Husi tonelada 22 ne'ebé halo ona distribuisaun sei kobre ba natar hektar 1200, tanba hektar ida tuir planu hetan fini hare kilograma-20.

Entretantu irrigasaun boot iha Munisípiu Baukau, númeru provizóriu ne'ebé www.tempotimor.com nota, mak hanesan, irrigasaun Bulutu Vemasse no Larisula Baguia ne'ebé bee permamente tama ba natar no irrigasaun Galata Venilale iha hela faze preparasaun atu halo kontrusaun padraun internasionál, enkuantu irrigasaun Sobabere, Kasameta, Tekinomata, Modo-buti no Tulawake tempu udan sempre difikulta agrikultór sira, tanba mota sobu, maibé parte Servisu Agrikultura Baukau, dadaun iha ona planu atu normaliza. (*)

Rate this item
(0 votes)
Tempo Timor

Ho hakraik an Tempo Timor hato'o komprimentus ba laitor sira katak, Jornal Tempo Timor hahu mosu iha imi le'et atu fasilita informasaun ba imi. Tamba ne'e ami presiza ita boot sira nia tulun atu ekipa jornal ne'e nian bele halao servisu jornalismu ho didiak.

Jornalista Jornal Tempo Timor, bandu atu hetan envelope ka sasan ruma husi fontes informasaun sira.

www.tempotimor.com
Darwin_Optic

Popular

Error: No articles to display

.

Contact us

Palapasu
Dili, Timor-Leste
+670 7723 4852
+670 7728 1698
http://www.tempotimor.com

Kalendariu Arkivu

« April 2024 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30          

Tempo Timor Networks

Online Counter