Diretóra Comunity Beis Rehabilitation Netework Timor-Leste (CBRNTL-sigla ingles), Norberta Soares, hatete, durante monitorizasaun iha Ospitál Referal Eduardo Ximenes (HoREX-sigla portugés) Baukau fasilidade besi ba ema ho difisensia ain ka'er hodi halo movimentu.
"Ita haree Ospitál sira iha postu, Suku iha eskada ne'ebé aas, sentru saúde balun iha foho leten, sentru saúde jupri nian ne'e (sentru saúde bukoli) iha estrada mak sa'e ba, ita imajina kuandu ema ida mai ho kadeira roda, oinsá nia to'o iha Ospitál ne'eba," dehan Norberta iha uma dame uatulete, segunda (28/03).
Preokupasaun ne’e, CBRNTL hahú halo konsultasaun liuhusi fahe informsaun ba autoridade sira, hafoin halo identifikasaun rekolla postu saúde no sentru saúde sira ne'ebé iha eskada, sei aprezenta ba Governu.
"Ita sei lori rezultadu ne'e ba Primeiru Ministru no mós Ministéiru Saúde, Ministéiru Obras Públika atu tau atensaun iha sira nia programa haree ba rekomendasaun ne'ebé ita nia rezultadu hetan," nia afirma
Orsamentu ne'ebé CBRNTL hetan atu apoiu halo konsultasaun no identifikasaun iha Munísipiu Baukau ne’e, husi sosiedade sivil, gabineti primeiru ministru ho totál US$ 30,000.
"Osan ne'e atu fasilita rekolla dadus, ida ami estabelese grupu auditoriál iha Munísipiu servisu hamutuk ho xefe suku, xefe aldeia," nia informa
Tuir planu monitorizasaun ba sentru saúde no postu saúde iha Munísipiu Baukau ba Postu Adminisitrativu Baukau vila, Laga, Venilale no Vemase, ne’ebé sei finaliza iha fulan-setembru tinan-2022.
Ema ho difisensia fiziku, Martinha Gomes, haktuir, ema ho difisensia barak to'o ohin loron seidauk asesu ba sentru saúde, tanba iha sentru saúde balun sei menus fasilidade ba ema ho difisensia.
"Hanesan eskada ne'ebé mak naruk, ema ho difisensia labele asesu ba sentru saúde, sentru saúde balun iha fali foho leten, ne'e susar ami asesu," nia hatete
Tanba, iha sentru saúde balun odamatan klo'ot, nune'e uza kadeira roda labele asesu ba laran.
Nune'e, MS prezisa analiza no harii sentu saúde haree mós ba asesibilidade, nune'e ema ho difisensia no ema la ho difisensia bele asesu ho di’ak. (*)